Chipuri de circuit integrat (CI):
Definiție: Un cip de circuit integrat este un material mic, subțire, pe bază de siliciu, care integrează componente electronice precum tranzistori, rezistențe, condensatori etc. Este o componentă fundamentală a dispozitivelor electronice.
Procesul de fabricație: Procesul de fabricare a cipurilor implică utilizarea tehnologiei fotolitografiei pentru a forma modele de circuite pe plăcile de siliciu, apoi formarea componentelor electronice prin procese precum depunerea, gravarea și difuzia și, în final, ambalarea lor într-un cip complet.
Funcție: Cipul este utilizat pentru a îndeplini funcții electronice specifice, cum ar fi un cip de microprocesor pentru unitatea centrală de procesare a unui computer, un cip de stocare pentru stocarea datelor și un cip senzor pentru detectarea mediului.
Aplicație: Cipurile sunt utilizate pe scară largă în dispozitive electronice, inclusiv computere, telefoane mobile, televizoare, sisteme electronice auto, dispozitive medicale și alte domenii.
Tip: În funcție de diferite funcții și scopuri, cipurile pot fi împărțite în diferite tipuri, cum ar fi microprocesoare, cipuri de stocare (RAM, ROM), cipuri de senzori, cipuri de amplificare etc.
Ambalare: După finalizarea producției, cipul trebuie ambalat prin plasarea lui într-o carcasă de protecție pentru a preveni deteriorarea și pentru a îmbunătăți conectivitatea.
Legea lui Moore: Odată cu trecerea timpului, tehnologia de fabricare a cipurilor a fost dezvoltată în mod continuu, iar Legea lui Moore stipulează că numărul de tranzistori care pot fi găzduiți pe cipuri de circuit integrat se va dubla la fiecare 18-24 de luni.
În general, cipurile reprezintă fundamentul tehnologiei electronice moderne, iar dimensiunea lor mică și integrarea ridicată fac dispozitivele electronice mai compacte, mai eficiente și mai puternice.