La sfârșitul secolului al XIX-lea, oamenii de știință au început să studieze proprietățile și comportamentul electronilor. În 1897, fizicianul britanic Thomson a descoperit electronii, care au pus bazele cercetării ulterioare a semiconductorilor. Cu toate acestea, la acea vreme, oamenii știau încă foarte puține despre aplicarea electronicii
La începutul secolului al XX-lea au apărut treptat cercetările asupra materialelor semiconductoare. În 1919, fizicianul german Hermann Stoll a descoperit proprietățile semiconductoare ale siliciului. Ulterior, oamenii de știință au început să studieze cum să folosească materiale semiconductoare pentru a controla fluxul de curent. În 1926, fizicianul american Julian Leard a proiectat primul amplificator cu semiconductor, marcând începutul tehnologiei semiconductoare.
Cu toate acestea, dezvoltarea tehnologiei semiconductoare nu a fost lină. În anii 1920 și 1930, înțelegerea oamenilor despre semiconductori era încă limitată, iar procesul de fabricație era, de asemenea, foarte complex. Până în 1947, cercetătorii de la Laboratoarele Bell din Statele Unite au descoperit structura PN a materialului semiconductor siliciu, care este considerat o piatră de hotar în tehnologia semiconductoare modernă. Descoperirea structurii PN permite oamenilor să controleze fluxul de curent, permițând astfel fabricarea dispozitivelor semiconductoare.
În anii 1950, tehnologia semiconductoarelor a făcut progrese semnificative. În 1954, cercetătorii John Badin și Walter Bratton de la Laboratoarele Bell din Statele Unite au inventat primul tranzistor, care este considerat o piatră de hotar importantă în tehnologia electronică modernă. Invenția tranzistorilor a redus foarte mult dimensiunea dispozitivelor electronice și consumul de energie, promovând astfel dezvoltarea rapidă a tehnologiei electronice.
În anii 1960 a fost propus conceptul de circuite integrate. Circuitele integrate integrează mai multe tranzistoare și alte componente electronice pe un singur cip, obținând o integrare mai mare și o dimensiune mai mică. În 1965, Gordon Moore, fondatorul Intel, a propus celebra „Lege lui Moore”, care a prezis creșterea exponențială a numărului de tranzistori din circuitele integrate. Această lege a fost validată în ultimele decenii, conducând la dezvoltarea rapidă a tehnologiei semiconductoarelor.
Odată cu progresul continuu al tehnologiei semiconductoarelor, performanța dispozitivelor electronice continuă să se îmbunătățească. În anii 1970, apariția computerelor personale a dus la aplicarea pe scară largă a tehnologiei semiconductoare. În anii 1980 și 1990, odată cu ascensiunea Internetului, tehnologia semiconductoarelor a fost aplicată pe scară largă în domeniile comunicațiilor și tehnologiei informației. Începând cu secolul 21, aplicarea tehnologiei semiconductoare în domenii precum inteligența artificială, Internetul obiectelor și energia nouă s-a extins continuu, oferind un sprijin puternic pentru dezvoltarea tehnologiei moderne.
De la tranzistorul inițial la circuitul integrat de curent, progresul tehnologiei semiconductoare a condus la dezvoltarea și îmbunătățirea performanței dispozitivelor electronice. Odată cu progresul continuu al tehnologiei, aplicarea tehnologiei semiconductoarelor în diverse domenii va deveni mai răspândită și, în același timp, va crea, de asemenea, un viitor mai bun pentru umanitate.
