Conform clasificării funcționale, acesta poate fi împărțit în patru tipuri, în principal cipuri de memorie, microprocesoare, cipuri standard și sisteme complexe pe cip (SoC). În funcție de tipurile de circuite integrate, acestea pot fi împărțite în trei categorii: cipuri digitale, cipuri analogice și cipuri hibride.
Din punct de vedere funcțional, cipurile de stocare cu semiconductori stochează date și programe pe computere și dispozitive de stocare a datelor. Cipul de memorie cu acces aleatoriu (RAM) oferă spațiu de lucru temporar, în timp ce cipul de memorie flash poate stoca informații în mod permanent, cu excepția cazului în care este șters activ. Chip-urile de memorie de numai citire (ROM) și de memorie programabilă de citire (PROM) nu pot fi modificate. Chipurile EPROM (Erasable Programable Read Only Memory) și Ștergerea electrică (EEPROM) pot fi modificate.
Un microprocesor include una sau mai multe unități centrale de procesare (CPU). Serverele de computer, computerele personale (PC), tabletele și smartphone-urile pot avea toate procesoare multiple. Microprocesoarele pe 32 și 64 de biți din PC-uri și servere se bazează pe arhitecturi x86, POWER și SPARC. Dispozitivele mobile folosesc de obicei arhitectura cip ARM. Microprocesoarele mai slabe de 8 biți, 16 biți și 24 de biți sunt utilizate în principal în produse precum jucării și mașini.
Cipurile standard, cunoscute și sub numele de circuite integrate comerciale, sunt cipuri simple folosite pentru a executa programe de procesare repetitive. Aceste cipuri vor fi produse în serie și utilizate de obicei pentru dispozitive simple, cum ar fi scanere de coduri de bare. Piața IC comercială este caracterizată de marje de profit scăzute, dominată în principal de marii producători asiatici de semiconductori.
SoC este cel mai popular tip nou de cip printre producători. În SoC, toate componentele electronice necesare pentru întregul sistem sunt construite într-un singur cip. SoC are o gamă mai largă de funcții decât cipurile de microcontroler, care combină de obicei CPU cu RAM, ROM și dispozitive de intrare/ieșire (I/O). În smartphone-uri, SoC poate integra și funcții de procesare grafică, camere, audio și video. Prin adăugarea unui cip de management și a unui cip radio, poate fi implementată și o soluție cu trei cipuri.
O altă metodă de clasificare a cipurilor se bazează pe circuitele integrate utilizate, iar în prezent majoritatea procesoarelor de calculator folosesc circuite digitale. Aceste circuite combină de obicei tranzistoare și porți logice. Uneori, se adaugă microcontrolere. Circuitele digitale folosesc de obicei semnale digitale discrete bazate pe scheme binare. Utilizați două tensiuni diferite, fiecare reprezentând o valoare logică diferită.
Dar asta nu înseamnă că cipurile analogice au fost complet înlocuite cu cipuri digitale. Cipurile de putere folosesc de obicei chipsuri analogice. Semnalele de bandă largă necesită încă cipuri analogice, care sunt încă folosite ca senzori. În cipurile analogice, tensiunea și curentul se modifică în mod constant în anumite puncte ale circuitului. Chipurile analogice includ de obicei tranzistori și componente pasive, cum ar fi inductori, condensatori și rezistențe. Chipurile analogice sunt mai predispuse să genereze zgomot sau mici modificări ale tensiunii, ceea ce poate duce la unele erori.
Semiconductori de circuit hibrid sunt un tip tipic de cip digital cu capacitatea de a procesa atât circuite analogice, cât și digitale. Microcontrolerele pot include convertoare analog-digitale (ADC) pentru conectarea cipurilor analogice, cum ar fi temperatura
